Sau mai precis dromaderul - are doar o singură cocoșă. Cămila are două cocoașe. Sunt animale de bază în deșert, ele întrețin practic viața într-o zonă în care apa lipsește.
Bine de stiut despre calaritul camilei
Camila egipteana (dromaderul) este foarte inalta, asa ca s-ar putea sa te ia cu ameteala cand se ridica.
Camilele sunt destul de imprevizibile, desi sunt blande in general, e bine sa fii respectuos cu ele. Sunt si foarte inteligente, ceea ce poate fi atat bine cat si periculos daca ceva nu-i convine. Cel mai bine e sa urmezi instructiunile conducatorului de camile. Daca zice ca o poti mangaia, camila va fi foarte incantata - sunt fiinte foarte sociale.
Fiecare conducator de camile are 2, maxim 3 camile, nu vorbeste engleza decat cu rare exceptii, dar te intelegi cu el prin semne. Daca duci fructe, mere de exemplu sa-i dai camilei, le va opri el pentru ca sunt foarte scumpe si rare in desert, iar camila va beneficia mai mult de niste curmale care se gasesc din abundenta in zona. Curmalii cresc pe marginea drumului si daca sunt udati periodic fac cca 50kg de curmale fiecare odata la cateva luni
Nu vei tine minte in ce parte trebuie sa te inclini la urcare si la coborarea de pa camila, mai bine fii atent la camila si fa ce-ti sugereaza ea. Are experienta, camilele traiesc zeci de ani si daca au ajung sa fie calarite de turisti, probabil au deja adunata destula "intelepciune".
În bucățica de deșert ce se întinde între Marea Roșie (Hurgada), șirul de munți și Nil trăiesc circa 5 milioane de beduini, deci aveți de unde alege. Așezările lor sunt însă temporare, așa au fost de mii de ani și nu s-au schimbat prea mult în epoca modernă.
Beduinii
sunt oameni modești, destul de retrași dar fără să le lipseasca acea
strălucire de veselie solară specifică egiptenilor.
Numele beduin provine din cuvântul arab "badawi", care înseamnă "locuitor
al deşertului". Prin tradiţie beduinii nu părăsesc deșertul, de secole
îşi duc viaţa în triburi şi străbat deşerturile Africii,
extinzându-se de la coasta Atlanticului, în toată Sahara, până la Peninsula
Sinai şi coasta estică a deşertului Arabiei. Deși cifra nu este oficială
se pare că în prezent peste 11 milioane de suflete aleg să-și trăiască
viața respectând tradiţiile islamului şi un mod de viaţă riguros vechi de mii se ani.
Este nemaipomenit că fiecare experiență, într-un sat de beduini este unică deoarece fiecare sat trăiește după propriile reguli. Am vizitat trei așezări
de beduini, care locuiau la aproximativ 16 km distanță și care fiind cumva înrudite se ghidau
după aceleași reguli.
Legendele spun că locația așezărilor de beduini este stabilită efectiv de către cămile. Aceste animale grațioase pot simți apa la zeci de metri în
pământ, motiv pentru care, atunci când o cămilă se așează jos, în
mijlocul pustietății, înseamnă că în acel loc, în pământ, beduinii pot
săpa și găsi apă.
Despre beduinii pe din zona Hurghada, ghidul nostru Ahmed, de la Ashem Egiptian Travel ne-a povestit cum își duc viața de zi cu zi, cum se hrănesc, unde dorm și din ce trăiesc și o mulțime de alte detalii care ne arată cât de asemănători pot fi oamenii din diferite părți ale planetei.
În Hurghada sunt trei asezări de beduini permanente, locuite doar de beduini, aflate la
distanță de aproximativ 1-1.5 km. Fiecare dintre aceste așezări
are un șef, ales între ei, care răspunde de siguranța și bunăstarea lor,
fiind totodată și cel care împarte legea în comunitate. Șeful tribului este
singurul care are voie să părăsească comunitatea pentru a cumpăra
provizii și toate cele necesare în comunitate - nu cumpără medicamente și alcool.
Chiar dacă nu au o religie bine definită, islamică, beduinii au reguli foarte
stricte în ceea ce privește ținuta și statutul lor. Dacă în cazul
bărbaților regulile sunt mai permisive, femeile sunt obligate să le
respecte cu strictețe - până la vârsta de 8 ani, fetele au voie să meargă
îmbrăcate cum vor, dar după vârsta de 8 ani își acoperă părul, iar când devin
domnișoare își lasă doar ochii descoperiți. După căsătorie, femeile se
îmbracă doar în negru și își acoperă fața. Cele îmbrăcate în culori
diferite sunt fete nemăritate. Încă o regulă foarte strictă a tribului
este că dacă cineva pleacă din sat, nu mai are voie să se mai întoarcă. Practica este o măsură epidemiologică consacrată și în lumea animalelor și e foarte eficientă.
Au câte 2-3 copii în medie. Beduinii se căsătoresc între ei, începând cu gradul doi de rudenie.
Șeful, ales de ei, ridică un steag verde deasupra locuințelor în care se
află o femeie pregătită de căsătorie. Ahmed ne-a povestit că bărbații interesați sunt poftiți
de tatăl fetei în locuință pentru a servi un ceai cald. Dacă bărbatul
își pune zahăr în ceai înseamnă că este interesat de căsătorie și rămâne
pentru a discuta în continuare cu familia. Dacă nu este interesat,
vizitatorul își continuă drumul. Egiptenii de oraș nu se pot căsători cu
beduinii, fiind considerați impuri și nestatornici. Dealtfel nmici nu au pregătirea necesară vieții în deșert.
Spre deosebire de restul comercianților din Egipt, beduinii sunt
oameni foarte mândri și nu acceptă să le dai bani de pomană, însă dacă
dorești să îi ajuți poți cumpăra de la ei produse medicinale, decorațiuni sau ceaiuri, făcute de ei.
Locuințele beduinilor sunt construite din piatră cu pământ și sunt
acoperite cu frunze uscate de palmieri. Locuințele lor sunt foarte
aerisite și răcoroase.
În cazul în care se îmbolnăvesc, beduinii se tratează singuri cu
diferite ierburi sau unguente, produse de ei. Fiecare beduin este
învățat de mic să se descurce în situații de urgențe medicale. Doar
atunci când sunt cazuri grave se apelează la doctori.
Legea beduinilor e la fel de aspră ca viața în deșert și stă în mâna șefului. El îi cheamă la
judecată pe cei care greșesc, iar vinovații plătesc! Pentru a afla
adevărul, șeful de trib încinge lama unui cuțit în foc după care o
așează pe vârful limbii inculpatului. Dacă acesta se frige și face
bășică înseamnă că este vinovat. Ghidul ne-a explicat că în cazul activării sistemul
nervos simpatic responsabil de așa numita reacție f de luptă sau fugi în cazul unui pericol mare, se
secretă acetilcolină care activează secreția de adrenalină (epinefrină)
și noradrenalină (norepinefrină) care sunt eliberate în sânge.
Sistemul nervos simpatic acționeaza autonom, rapid, fără control conștient și
pregătește corpul pentru acțiuni în situații periculoase reducând
secreția glandelor salivare – de unde apare și bășica pe limbă. Cel puțin atât am înțeles.
Poliția egipteană are voie să intre în aceste sate de beduini, doar cu acordul șefului de trib. Niciun străin nu îndrăznește să se apropie neanunțat de un sat de beduini.
Beduinii trăiesc din creșterea animalelor. Pe lângă cămile aceștia
cresc și capre pentru comercializare sau consum propriu. În apropiere de
Hurghada, sau alte stațiuni turistice, beduinii au descoperit că o
sursă importantă de venit sunt turiștii. Astfel au decis ca în condiții controlate strict să îi primească
în comunitatea lor și să ne ofere din produsele tradiționale pe care ei și le
confecționează singuri pentru uzul propriu.
Printre medicamente, ceaiuri și gablonțuri, într-o colibă o femeie cocea, la un foc întreținut de balegă de cămilă și
paie, tradiționalele lipii cu care beduinii i-au cucerit pe turiști. Lipii normale, dar esențiale pentru traiul lor auster.
Este o experiență unică și impresionantă, în același timp, să vezi că
în era Facebookului există sate de beduini a căror valoare stă în
numărul de cămile pe care le dețin, religia și tradițiile fiind
singurele busole în funcție de care își coordonează destinele. Și o fac bine și cu spor de mii de ani.
